Living conditions and quality of life
Abstract
Pandemia de COVID-19 a accentuat inegalitățile în multe dimensiuni ale societăților europene, inclusiv inegalitățile dintre femei și bărbați în mai multe domenii-cheie. Raportul de față analizează inegalitățile de gen care existau înainte de criza COVID-19 și descrie cum a afectat pandemia disparitățile de gen. Raportul analizează și diferitele răspunsuri politice ale guvernelor naționale din întreaga UE pentru a aborda disparitățile de gen și a preveni extinderea lor în timpul pandemiei. În ansamblu, efectele pandemiei asupra ocupării forței de muncă la nivelul UE au fost extraordinar de neutre din punct de vedere al genului, cu nuanțe apărute în diferite sectoare și grupuri socioeconomice. Disparitățile de gen preexistente în ceea ce privește munca neremunerată au persistat, ceea ce a dus la conflicte între viața profesională și cea privată, în special în rândul mamelor cu copii mici care lucrează de la distanță. În sfârșit, raportul prezintă perspectivele inegalității de gen în Europa, indicând factori care vor modela viitorul egalității dintre femei și bărbați: segregarea de gen pe piețele muncii, decalajele de gen în munca de la distanță și munca hibridă și integrarea perspectivei de gen în elaborarea politicilor – în special în ceea ce privește îngrijirea și serviciile de îngrijire.
Key findings
Rolurile tradiționale de gen, care prezintă femeile ca principalii îngrijitori, sunt încă adânc înrădăcinate în normele sociale – atât pentru femei, cât și pentru bărbați – și acest lucru se reflectă în munca remunerată și neremunerată. Aceste decalaje se traduc în persistența disparităților de gen pe piața muncii și nu numai, care apar în mai mulți indicatori, și anume condițiile de muncă, sărăcia, timpul total de lucru și conflictul dintre viața profesională și cea privată.
La nivelul UE, impactul pandemiei de COVID-19 asupra pieței muncii a fost extraordinar de neutru din punct de vedere al genului, reflectând parțial suprareprezentarea femeilor în sectoarele care au fost închise, dar și concentrarea lor în profesii care pot fi efectuate la distanță și în sectoare esențiale. Rezultatele cercetărilor arată însă că, în timpul crizei provocate de COVID-19, în rândul femeilor, pierderea locurilor de muncă a predominat în rândul lucrătoarelor cel mai slab remunerate, în timp ce la bărbați, pierderea locurilor de muncă a fost distribuită mai uniform.
Conflictele dintre viața profesională și cea privată au crescut enorm în timpul pandemiei de COVID-19, în special în rândul mamelor cu copii mici care lucrează de la distanță. Pe măsură ce Europa iese din pandemie, factorii de decizie politică trebuie să ia act de faptul că modalitățile de lucru voluntare și flexibile – cel mai probabil adoptate de femei – pot însemna și creșterea volumului de muncă neremunerat și o vizibilitate mai scăzută la locul de muncă, cu consecințe pe termen lung asupra evoluției carierei, salariilor și pensiilor.
Criza COVID-19 a evidențiat rolul esențial al serviciilor de îngrijire în sprijinirea participării femeilor pe piața muncii, susținerea securității financiare și a stării lor generale de bine. Este esențial ca statele membre să sprijine furnizarea de servicii de îngrijire de bună calitate, accesibile și la prețuri abordabile în toate domeniile, abordând în același timp deficitul de personal și îmbunătățind condițiile de muncă în aceste sectoare.
Redresarea post-pandemie este o oportunitate de a aduce schimbări reale în normele, comportamentele și inovarea în politicile de gen. Va fi esențial ca factorii de decizie, inclusiv partenerii sociali, să acorde prioritate aspectelor legate de gen, continuând, în același timp, să monitorizeze și să evalueze progresele înregistrate.
The report contains the following table and figures.
- Table: Gender equality policy measures analysed as part of the research
- Figure 1: Annual labour market indicators, 2002–2019, EU27
- Figure 2: Employment rate in 2019, by gender and country (%)
- Figure 3: Average number of actual hours of work a week in main job, annual data by gender, 2002–2019, EU27 (hours)
- Figure 4: Main reason for economic inactivity, by gender, 2019, EU27 (%)
- Figure 5: Economic inactivity due to care responsibilities, family reasons, or personal reasons in 2019, by gender and country (%)
- Figure 6: Top 10 employment sectors, 2019, EU27 (% of total employment by gender)
- Figure 7: Mean hours spent on unpaid work, by gender and year, EU27 (hours per week)
- Figure 8: Mean hours spent on unpaid work in 2016, by gender and country (hours per week)
- Figure 9: Mean total working time among employed individuals in 2016, EU27 (hours per week)
- Figure 10: Mean hours spent on total work in 2016, by gender and country (hours per week)
- Figure 11: Frequency of sporting, cultural or leisure activity participation by gender in 2015, EU27 (%)
- Figure 12: Work–life conflict by gender and parenthood status, EU27 (%)
- Figure 13: Risk of depression by gender and year, EU27 (%)
- Figure 14: Annual labour market indicators, 2019–2021, EU27 (%)
- Figure 15: Monthly unemployment rate by gender, EU27 (%)
- Figure 16: Quarterly employment rate by gender (change from Q3 2008/Q4 2019), EU27 (percentage points)
- Figure 17: Share of employment in sector groups by gender in 2019, EU27 (% of total employment by gender)
- Figure 18: Change in employment compared with Q2 2019, in sector groups by gender, EU27 (%)
- Figure 19: Change in annual employment rate compared with 2019, by gender and age group, EU27 (percentage points)
- Figure 20: Employment shifts (thousands) by gender and job–wage quintile: two crisis periods compared, EU27
- Figure 21: Change in annual employment rate by gender and country (from 2019 to 2020) (percentage points)
- Figure 22: Absence from work by main reason, EU27 (thousands)
- Figure 23: Changes Q4 2019 to Q4 2021 in average number of actual weekly hours of work in main job by gender, EU27 (hours)
- Figure 24: Total duration of school closures up until March 2022, by country (weeks)
- Figure 25: Mean hours spent on unpaid work, by gender, EU27 (hours per week)
- Figure 26: Mean hours spent on childcare, by gender and presence of children in the household, EU27 (hours per week)
- Figure 27: Mean hours spent on unpaid work by gender, EU27 (hours per week)
- Figure 28: Mean hours spent on unpaid work, by age and gender, EU27 (hours per week)
- Figure 29: Sharing of unpaid work within couples, EU27 (%)
- Figure 30: Change in division of unpaid work within couples, EU27 (%)
- Figure 31: Change in division of childcare and education of children within couples, depending on both partners’ teleworking status, EU27 (%)
- Figure 32: Mean total working time among employed individuals, EU27 (hours per week)
- Figure 33: Changes in health during the pandemic by gender, EU27 (%)
- Figure 34: Risk of depression during the pandemic by gender, EU27 (%)
- Figure 35: Optimism about future during the pandemic by gender, EU27 (scale 1–5)
- Figure 36: Risk of poverty or social exclusion by gender, EU27 (%)
- Figure 37: Work–life conflicts by gender, EU27 (%)
- Figure 38: Work–life conflicts, by gender and parenthood status, EU27 (%)
- Figure 39: Difficulties concentrating on job because of family responsibilities, by teleworking and parenthood status, EU27 (%)
- Number of pages
-
86
- Reference nº
-
EF22010
- ISBN
-
978-92-897-2275-9
- Catalogue nº
-
TJ-07-22-930-EN-N
- DOI
-
10.2806/015588
- Permalink
Cite this publication
Eurofound (2022), COVID-19 pandemic and the gender divide at work and home, Publications Office of the European Union, Luxembourg.
Related publications
Publication series
