Raportul de față prezintă cercetările Eurofound privind telemunca în timpul pandemiei de COVID-19 din 2020 și 2021. Raportul analizează schimbările legate de incidența telemuncii, condițiile de muncă ale angajaților care lucrează de la domiciliu și modificările aduse reglementărilor care abordează probleme legate de această formulă de lucru. Constatările indică o extindere rapidă a telemuncii declanșată de pandemie: în 2021, doi din zece angajați europeni lucrau de la distanță, o cifră care cel mai probabil nu ar fi fost atinsă înainte de 2027 dacă nu ar fi survenit pandemia. Criza sanitară a permis concretizarea potențialului social și tehnologic de flexibilitate în ceea ce privește timpul și locul de muncă. Inițial, a fost dificil să se determine impactul telemuncii asupra condițiilor de muncă, deoarece era dificilă separarea acestora de factorii induși de pandemie, cum ar fi limitarea mișcării persoanelor și închiderea școlilor. Totuși, atât efectele pozitive, cum ar fi contribuția telemuncii la îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și viața privată, cât și efectele negative, cum ar fi interacțiunea socială redusă și creșterea numărului de ore suplimentare lucrate, au devenit mai evidente. Utilizarea la scară tot mai largă a telemuncii și conștientizarea implicațiilor acesteia asupra condițiilor de muncă au determinat recentrarea asupra cadrelor de reglementare, fiind adoptate noi reglementări privind telemunca în mai multe state membre ale UE.
Telemunca nu va dispărea curând. Noile constatări arată că 41,7 milioane de angajați din întreaga UE au lucrat de la distanță în 2021, ceea ce confirmă faptul că, din 2019, numărul angajaților care lucrează de la distanță s-a dublat. Deși a existat o mică scădere în 2022, această tendință ascendentă va reveni pe măsură ce evoluțiile tehnologice determină creșterea numărului de posturi adecvate pentru telemuncă și pe măsură ce preferințele angajaților și ale angajatorilor înclină tot mai mult spre munca de la distanță.
Pandemia a demonstrat că telemunca are un potențial enorm de a îmbunătăți condițiile de viață și de muncă ale lucrătorilor deoarece le oferă acestora posibilitatea de a stabili un echilibru între timpul de lucru și viața privată și de familie. De asemenea, lucrătorii au dedicat mai puțin timp navetei și au beneficiat de un grad mai ridicat de autonomie și de flexibilitate în muncă, fără niciun impact negativ asupra productivității la locul de muncă.
Prevalența telemuncii nu este neapărat influențată de gen, deși numărul femeilor care lucrează de la distanță este puțin mai mare decât cel al bărbaților. Totuși, din cauza persistenței divizării rolurilor atribuite în funcție de gen, există diferențe în ceea ce privește echilibrul între viața profesională și cea privată, deoarece femeile au tins să ducă, în special în timpul pandemiei, povara muncii suplimentare neremunerate și le-a fost mai dificil decât bărbaților să echilibreze telemunca cu viața lor privată.
Mai multe țări din UE și-au actualizat reglementările privind telemunca, însă nu există o abordare unică, deoarece sectoarele și întreprinderile din statele membre ale UE au nevoie de diferite combinații în ceea ce privește reglementările, practicile și cultura muncii. Acest lucru evidențiază faptul că legislația viitoare a UE va trebui să recunoască diferențele existente între țări atunci când facilitează elaborarea, la nivel național, a unor reglementări adecvate privind telemunca. Constatările confirmă rolul esențial al dialogului social în punerea în aplicare a reglementărilor privind telemunca prin care se protejează condițiile de muncă și se creează rezultate pozitive atât pentru angajatori, cât și pentru lucrători.
Este posibil ca utilizarea la scară tot mai largă a telemuncii după pandemie să fi exacerbat într-o mai mare măsură diferențele în materie de remunerare și de ocupare a forței de muncă existente între lucrătorii cu înaltă calificare și cei cu un nivel scăzut de calificare, deoarece aceasta a fost utilizată mai ales în cazul ocupațiilor mai bine plătite și de nivel superior, creând inegalități între lucrătorii care au acces și cei care nu au acces la telemuncă. Având în vedere că angajații care au acces la telemuncă pot beneficia de un nivel mai ridicat de siguranță a locului de muncă, de salarii mai bune și, probabil, de mai multă autonomie și de un echilibru mai bun între viața profesională și viața privată, responsabilii de elaborarea politicilor joacă un rol important în asigurarea unor condiții de concurență echitabile între cei care pot lucra de la distanță și cei care nu pot face acest lucru.
The report contains the following lists of tables and figures.
Table 1: Frequency working with ICT from home and statistical sources
Table 2: Share of teleworkable employment, 2020, EU27 (%)
Table 3: Telework categories based on the EWCTS 2021
Table 4: Share of employees with a poor work–life balance, by telework arrangement, gender and whether or not they have children, EU27 (%)
Table 5: Telework regulation clusters
Table 6: Changes in national regulations of telework
Table 7: Main topics addressed in telework legislative reforms
Table 8: Overview of national-level (cross-industry) collective agreements on telework
Figure 1: Share of employees working from home, 2008–2021, EU27 (%)
Figure 2: Simple projections of the share of employees working from home in a non-pandemic scenario, 2012–2035, EU27 (%)
Figure 3: Share of employees working from home, 2019–2021, EU27 (%)
Figure 4: Employees working from home by sex, 2021 (%) and 2019–2021 (percentage point change), EU27
Figure 5: Employees working from home by sex and country, 2021, EU27 (%)
Figure 6: Employees working from home by age, 2021 (%) and 2019–2021 (percentage point change), EU27
Figure 7: Employees working from home by size of business, 2020 (%) and 2019–2020 (percentage point change), EU27
Figure 8: Share of employees working from home by country, 2019–2021, EU27 (%)
Figure 9: Share of employees working from home by settlement type, 2020 (%) and 2019–2020 (percentage point change), EU27
Figure 10: Share of employees working from home by level of education, 2020 (%) and 2019–2020 (percentage point change), EU27
Figure 11: Employees working from home by occupation, 2020 (%) and 2019–2020 (percentage point change), EU27
Figure 12: Employees working from home by sector, 2020 (%) and 2019–2020 (percentage point change), EU27
Figure 13: Share of employees in teleworkable employment by sex and country, 2020, EU27 (%)
Figure 14: Average wage levels by degree of teleworkability and sex, 2018 (average wage levels in 2018 are equal to 100), EU27
Figure 15: Absolute change (thousands) in employment levels by occupations’ degree of teleworkability and sex, 2018–2019 (a) and 2019–2020 (b), EU27
Figure 16: Share of full-time employees working long (weekly) hours by telework arrangement, 2021, EU27 (%)
Figure 17: Share of full-time employees working overtime, working during their free time and working more than 40 hours per week by telework arrangement (%)
Figure 18: Share of employees in telework arrangements (full-time and partial telework) working overtime compared with the national average of all workers, 2021 (%)
Figure 19: Share of teleworking employees with a poor work–life balance compared with the national average of all workers, EU27 (%)
Figure 20: Share of employees with a poor work–life balance by gender and telework arrangement, EU27 (%)
Figure 21: Share of employees feeling too tired after work to do some of the household jobs that need to be done by telework arrangement, EU27 (%)
Figure 22: Share of employees finding it difficult to concentrate on their job because of family responsibilities, EU27 (%)
Figure 23: Share of employees reporting headaches and eyestrain by telework arrangement, EU27 (%)
Figure 24: Share of teleworkers experiencing anxiety, compared with teleworkers and the national average of all workers, 2020–2021 (%)
Figure 25: Employees’ well-being score (out of 100) by telework arrangement, 2021, EU27
Figure 26: Regulatory sources of telework in the EU countries
Figure 27: Number of sectors covered by sectoral agreements with telework provisions by selected Member States, 2021
Cite this publication
Eurofound (2022), The rise in telework: Impact on working conditions and regulations, Publications Office of the European Union, Luxembourg.
