Evoluția inegalității veniturilor și a clasei de mijloc în UE

Javascript is disabled in your browser. Please, enable it for a better user experience.

Authors

Abstract

Acest raport oferă o examinare cuprinzătoare a tendințelor inegalității veniturilor în interiorul și între statele membre ale UE în perioada 2006-2021. De asemenea, studiul își propune să răspundă la întrebarea dacă clasa de mijloc se micșorează din cauza evoluției disparităților în venitul disponibil al gospodăriilor. Se face o analiză solidă utilizând o gamă largă de indicatori interconectați, și anume: inegalitatea veniturilor, nivelurile veniturilor în statele membre și de-a lungul distribuției veniturilor, mărimea clasei de mijloc, ponderea veniturilor naționale pe diferite grupe de venituri, precum și rata sărăciei și alți indicatori ai dificultăților economice cu care se confruntă gospodăriile europene. În explicarea unora dintre aceste tendințe, se examinează și rolul politicilor publice. Rezultatele arată că, deși, în medie, inegalitatea veniturilor a fost relativ stabilă în statele membre, tendințele sunt mult mai mixte la nivelul statelor membre, iar clasa de mijloc s-a micșorat în majoritatea lor.

Developments in income inequality and the middle class in the EU

English (2.1 MB - PDF)

Key messages

Inegalitatea veniturilor a crescut în aproximativ jumătate din statele membre (în mod semnificativ în multe state din grupul de dinainte de 2004) și a scăzut în cealaltă jumătate (în special în Europa Centrală și de Est). În medie însă, inegalitatea veniturilor disponibile ale gospodăriilor a rămas relativ stabilă în statele membre ale UE în ultimii 15 ani.
Inegalitatea veniturilor la nivelul UE a scăzut considerabil între 2006 și 2021. Factorul determinant a fost creșterea remarcabilă a veniturilor în majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est, care a dus la o convergență puternică a veniturilor între statele membre.
În aproape două treimi din statele membre există dovezi ale unei clase de mijloc în scădere. Analiza nu indică însă o scădere semnificativă generalizată a clasei de mijloc, care cuprinde între 51 % și 75 % din populațiile statelor membre ale UE.
Proporția oamenilor care se află sub pragul sărăciei a crescut în două treimi din statele membre. Acest segment al populației a fost cel mai afectat de criza costului vieții.
Statul social joacă un rol important în atenuarea inegalității veniturilor de piață, reducând-o cu 42 % în media țărilor. În unele state membre, slăbirea statului social a contribuit la creșterea inegalității veniturilor.

Executive summary

Percepția publică este că inegalitatea este în creștere și clasa de mijloc este în scădere. Pentru a elucida validitatea acestui punct de vedere, studiul analizează dovezi empirice pe o perioadă de 15 ani. Oferă o imagine cuprinzătoare a disparității veniturilor în interiorul și între statele membre ale UE din 2006 până în 2021, acoperind o gamă largă de indicatori interdependenți care surprind inegalitatea veniturilor, clasa de mijloc, gradul de polarizare a veniturilor și rolul politicilor publice în aceste tendințe. Studiul analizează efectul Marii Recesiuni și al pandemiei de COVID-19 asupra inegalității veniturilor și oferă informații despre impactul etapelor incipiente ale crizei costului vieții, pe baza datelor din 2022 cu privire la dificultățile materiale cu care s-au confruntat gospodăriile europene.

Contextul politicilor

După ani de zile de marginalizare în dezbaterea politică, când piețele europene ale muncii își reveneau după Marea Recesiune, inegalitatea a revenit în prim plan după pandemia COVID-19 și criza costului vieții care a urmat. Inegalitatea din ce în ce mai mare și micșorarea clasei de mijloc au apărut ca motive de îngrijorare în discursul public, deoarece aceste evoluții amenință coeziunea societăților europene.

În timpul pandemiei s-au luat măsuri de sprijin pentru a menține ocuparea forței de muncă și a ajuta familiile să facă față consecințelor măsurilor de limitare a mișcării persoanelor, în principal prin scheme de menținere a locurilor de muncă (și sisteme de sprijin pentru venitul minim), facilitate de clauzele derogatorii de la normele bugetare ale UE.

În urma pandemiei, prețurile la energie au început să crească vertiginos. Efectele în lanț au mărit progresiv inflația, ducând la o criză a costului vieții care a determinat guvernele să pună în aplicare politici pentru a ajuta gospodăriile cele mai vulnerabile să facă față înrăutățirii situației lor financiare.

Piețele muncii și instituțiile lor sunt, în esență, naționale, dar adoptarea unei abordări la nivelul UE pentru monitorizarea inegalității veniturilor este esențială în contextul aprofundării integrării și extinderii UE către est începând cu mijlocul anilor 2000.

Principalele constatări

Inegalitatea veniturilor la nivelul UE s-a redus considerabil între 2006 și 2021. Această evoluție a fost determinată în întregime de convergența puternică a veniturilor între statele membre ale UE. Inegalitatea medie a veniturilor în statele membre a rămas, în linii mari, similară.
Această convergență se explică prin creșterea remarcabilă a veniturilor în statele membre care au aderat la UE la extinderea din 2004 (UE13) și prin progrese slabe (sau chiar scăderi) în multe din statele membre dinainte de 2004 (UE14). Spre deosebire de țările din Europa Centrală și de Est, în general, nivelul veniturilor din țările mediteraneene nu au reușit să conveargă cu statele membre cu venituri mai mari.
Stabilitatea inegalității medii a veniturilor ascunde tendințe divergente. Inegalitatea veniturilor a crescut în aproximativ jumătate din statele membre, în special în mai multe țări nordice și continentale (printre care Suedia și Danemarca, care erau mult mai egalitare înainte), în timp ce a scăzut în puțin peste jumătate, în principal în mai multe țări din Europa Centrală și de Est și țările mediteraneene (printre care România, Portugalia, Grecia, Polonia și Croația, care inițial erau mult mai inegale).
Unul dintre factorii care determină inegalitatea veniturilor este adâncirea disparităților salariale (care a avut loc în aproximativ jumătate din statele membre); altul este slăbirea rolului redistributiv al familiei în majoritatea țărilor. Pe de altă parte, creșterea ratei de ocupare (și de activitate) în majoritatea țărilor a redus inegalitățile. Statul social, de asemenea, a atenuat inegalitățile în ceea ce privește veniturile de piață (venitul gospodăriei înainte de deducerea impozitului și a prestațiilor), deși în unele țări, slăbirea statului social a contribuit la creșterea inegalității.
Creșterea nivelului veniturilor în UE13 a fost, în multe cazuri, mai puternică în rândul celor cu venituri mai mici, ceea ce a redus inegalitatea veniturilor. Cele mai pozitive exemple sunt țările din Europa Centrală și de Est, deși nu toate, deoarece Marea Recesiune a avut un impact deosebit de puternic în statele baltice și în alte state membre ale UE-13 din regiunea mediteraneeană.
Pe de altă parte, creșterea mai moderată a veniturilor în UE-14, în special în rândul celor cu veniturile cele mai mici, a dus la creșterea inegalității veniturilor (și la reducerea clasei de mijloc). Acest lucru s-a întâmplat în țările nordice și în majoritatea țărilor continentale. Țările mediteraneene prezintă imaginea cea mai sumbră din cauza efectelor prelungite ale Marii Recesiuni asupra piețelor muncii.
O diferență esențială între Marea Recesiune și pandemia de COVID-19 a fost răspunsul coordonat în materie de politici la nivelul UE-27 din timpul pandemiei, care a dus la o scădere mai moderată a nivelurilor de ocupare a forței de muncă și în mai puține țări decât în timpul Marii Recesiuni, la o creștere continuă a veniturilor în majoritatea țărilor (deși mai moderată decât înainte de pandemie) și la creșteri mai puțin semnificative ale inegalității veniturilor (în pofida creșterii în aproximativ jumătate din țări).
Statul social joacă un rol esențial în atenuarea efectului inegalității veniturilor de piață, reducând-o cu aproximativ 42% în media statelor membre, când sunt luate în considerare prestațiile sociale și impozitele.
O clasă de mijloc mare este caracteristică țărilor europene, reprezentând majoritatea populației în toate statele membre, ceea ce reflectă societăți incluzive. Mărimea clasei de mijloc a scăzut în aproape două treimi din statele membre; analiza nu indică însă o scădere semnificativă generalizată a clasei de mijloc. Pentru persoanele cu nivel scăzut de instruire, pentru tineri și pentru cei care nu au un loc de muncă devine din ce în ce mai greu să intre în clasa de mijloc.
Ponderea oamenilor aflați sub pragul sărăciei (60 % din venitul median) a crescut în două treimi din statele membre între 2006 și 2021, ceea ce corespunde cu reducerea mărimii clasei de mijloc, reflectând în multe țări deplasarea de la clasa de mijloc la clasa cu venituri mici.
Cel mai bun indiciu al impactului timpuriu al crizei costului vieții din 2022 este ponderea mai mare a gospodăriilor care nu-și pot încălzi locuința în mod adecvat deoarece prețurile la energie au crescut cu mult peste inflația medie din 2022. Cele mai afectate au fost gospodăriile precare, în special persoanele cu nivel scăzut de instruire, tinerii, femeile și cei care trăiesc în gospodării alcătuite dintr-un singur adult (în special cele cu copii).

Indicatori pentru elaborarea politicilor

Unul dintre principalele instrumente aflate la dispoziția factorilor de decizie pentru a reduce inegalitatea veniturilor este un stat social puternic. Prin urmare, politica de combatere a inegalității veniturilor trebuie să se axeze pe consolidarea rolului redistributiv al sistemelor de protecție socială, în special în statele membre în care slăbirea acestui rol a contribuit la creșterea inegalității veniturilor.
Un stat social puternic este deosebit de important în timpul recesiunilor economice. În cazul pandemiei de COVID-19, creșterea masivă a fondurilor alocate prestațiilor sociale în 2020 și 2021, în principal prin ajutoare de șomaj pentru finanțarea schemelor de menținere a locurilor de muncă, a prevenit un impact mai agresiv asupra piețelor europene ale muncii.
Când concep politici de securitate socială, factorii de decizie trebuie să fie conștienți de necesitatea de a ajunge la grupurile cele mai defavorizate deoarece mulți dintre cei cu veniturile cele mai mici nu reușesc să aibă acces la prestațiile de care au nevoie.
Majoritatea țărilor trebuie să reproiecteze sistemele de securitate socială pentru a le face mai progresive. Redistribuirea veniturilor pe scară mai mare ar îmbunătăți capacitatea statului social de a atenua inegalitatea veniturilor de piață. Impozitele pe avere, care în majoritatea țărilor sunt neglijabile, ar oferi mai multe mijloace pentru această redistribuire.
Situația celor care se află în partea inferioară a distribuției veniturilor în ultimii ani ar trebui să constituie un motiv de îngrijorare în rândul factorilor de decizie. Pe lângă creșterea ponderii oamenilor aflați sub pragul de sărăcie în 2021 în jumătate din statele membre, datele fără legătură cu veniturile pentru 2022, din primele etape ale crizei costului vieții, reflectă dificultățile financiare din ce în ce mai mari cu care se confruntă gospodăriile. Aceste dificultăți ar putea fi atenuate prin politici specifice care să abordeze impactul inegal al creșterii prețurilor la nivelul gospodăriilor.

The report contains the following lists of tables and figures.

List of tables

Table 1: Multiple indicators demonstrating declining EU-wide income disparities (2007–2022)
Table 2: Income levels and income inequality have evolved differently across European regions, from the best performance in CEE countries to the most disappointing in Mediterranean countries (levels in 2007 and change over 2007–2022)
Table 3: Composition of each income class by sociodemographic characteristics, EU27, 2007 and 2022 (%)
Table A1: Summary of empirical studies estimating inequality in EU Member States during the COVID-19 pandemic
Table A2: Multiple indicators point to declining EU-wide income disparities between 2006 and 2021 (excluding Germany)
Table A3: Changes in inequality when moving from market income to household disposable income, EU Member States, yearly average data over 2007–2022 (%)

List of figures

Figure 1: EU-wide population by equivalised household disposable income in PPP euro, 2022 (%)
Figure 2: EU-wide income inequality falls (EU-wide Gini index including and excluding Germany, Gini unweighted average and unemployment rate, 2007–2022)
Figure 3: Income convergence pushes EU-wide income inequality downwards (Theil index, 2007–2022)
Figure 4: Income growth in the EU-wide bottom income quintiles outpaces that in the top quintile (changes in income levels, by quintile, EU-wide, 2007–2022)
Figure 5: Bottom EU-wide income deciles perform better in economic upturns while top deciles perform worse (changes in income over four subperiods, by decile, EU-wide, 2007–2022, %)
Figure 6: Average income levels vary greatly across EU Member States, 2022 (€)
Figure 7: Upward income convergence between EU Member States (real income in PPP-adjusted euro in 2007 and change over 2007–2022)
Figure 8: Income convergence between EU Member States is stronger in times of economic expansion (real income in PPP-adjusted euro and average yearly change over subperiods, %)
Figure 9: Income levels expanded during the pandemic, albeit more moderately than previously (changes in real income levels in three periods, EU Member States, 2019–2022, %)
Figure 10: Economic convergence explains income convergence between EU Member States (average income, GDP per capita and unemployment rate, 2007–2022, %)
Figure 11: Diverging cross-country patterns in income inequality leading to significant changes in the positioning of Member States, 2007 and 2022 (upper panel: Gini index; lower panel: ranking)
Figure 12: Differences in income inequality based on different measures of income, EU Member States, 2022 (Gini index)
Figure 13: Trajectories in the evolution of income inequality, wage inequality and employment level, EU Member States, 2007–2022
Figure 14: Change in real income level by income decile, EU Member States, 2007–2022 (%)
Figure 15: Evolution of inequality based on different measures of income, change in Gini index, EU Member States, 2007–2022 (%)
Figure 16: Wages contribute to income dynamics across EU countries (changes in real wage level by income decile, EU Member States, 2007–2022, %)
Figure 17: Rising employment and activity rates pushed inequality in annual labour earnings downwards (EU Member States, change over 2007–2022)
Figure 18: Smaller average household size reduces the redistributive role of the family (EU Member States, 2007 and 2022)
Figure 19: Changes in income inequality follow the business cycle (changes in Gini index by subperiod, EU Member States, 2007–2022, %)
Figure 20: Inequality trends are largely driven by income growth at the bottom of the income distribution (change in average income levels, by income decile across subperiods, average EU Member States, %)
Figure 21: Trends in wage levels largely explain income inequality (change in wage levels by income deciles across subperiods, average EU Member States, 2007–2022, %)
Figure 22: Growing unemployment played a role in driving income inequality during the Great Recession (change in shares of unemployed people, by income decile, average EU Member States, 2007–2021, percentage points)
Figure 23: The pandemic had a milder impact on European labour markets than the Great Recession (average yearly change in income inequality, wage inequality, real income and employment levels during the Great Recession and COVID-19 pandemic, EU Member States, %)
Figure 24: The relative position of the poorest 20% deteriorated as a result of the Great Recession (share of income, by income quintile, average EU Member States, 2007–2022)
Figure 25: Shares of income received by top and bottom income quintiles in 2022 (top panel) and changes between 2007 and 2022 (bottom panel), EU Member States
Figure 26: Palma index, 2007 and 2022, and change over time, EU Member States
Figure 27: Household market income and disposable income inequality are not closely related (Gini indices, EU Member States, 2022)
Figure 28: Reduction in income inequality after welfare state income redistribution, EU Member States, 2007–2022 (%)
Figure 29: Taxes are more progressive than benefits (shares of benefits received and taxes paid, by income decile, EU Member States’ yearly average over 2007–2022, %)
Figure 30: Progressiveness of benefit systems is mixed across the EU Member States (Share of taxes paid (upper panel) and benefits received (bottom panel), by income decile, yearly average over 2007–2022, %)
Figure 31: Pensions and income tax have the largest effect in moderating market income inequality (reduction in inequality after welfare state redistribution, by policy type, average EU Member States, %)
Figure 32: Pensions are more prevalent among high earners (shares of type of taxes (upper panel) and type of benefits (lower panel), by income decile, EU27 yearly average over 2007–2022, %)
Figure 33: The inequality-reduction role of the welfare state strengthened during the pandemic (change in income inequality after welfare state redistribution, EU Member States, %)
Figure 34: Social benefits expanded in the pandemic (change in amount spent on social benefits, by Member State (upper panel) and by type of policy (lower panel), 2020–2022, %)
Figure 35: Unemployment benefits expanded due to job retention schemes (change in amount spent on unemployment benefits and in the unemployment rate, EU Member States, 2021, %)
Figure 36: Welfare states prevented a more negative impact of the pandemic (changes in income inequality (upper panel) and income levels (lower panel), EU Member States, 2021, %)
Figure 37: The middle class constitutes a majority of the population across all Member States (sizes of income classes by household disposable income, 2022, %)
Figure 38: The middle class is much smaller before welfare state redistribution (sizes of income classes by market income, EU Member States, 2022, %)
Figure 39: Middle class size has remained stable on average across Member States (sizes of income classes, average EU Member States, 2007–2022, %)
Figure 40: The middle class shrank in most Member States (change in the size of middle class, 2007–2022)
Figure 41: The middle class tends to contract in economic downturns (change in size of middle class by subperiod, EU Member States, 2007–2022, percentage points)
Figure 42: Middle-class income levels grew similarly to those of the other classes (changes in real income levels, by income class, 2007–2022, %)
Figure 43: Trends in the share of income received by each income class are mixed (changes in the middle class’s share of income, EU Member States, 2007–2022)
Figure 44: Average cross-country patterns of income polarisation are stable (income distance, by income class, average EU Member States, %)
Figure 45: Mixed cross-country patterns in income polarisation (total (upper panel); in low- and high-income classes (middle panel); within the middle class (lower panel), EU Member States, 2007–2022)
Figure 46: Shares of people below the poverty threshold increased in most Member States, 2007 and 2022 (%)
Figure 47: Mixed cross-country patterns in the shares of people below the poverty threshold before and during the COVID-19 pandemic, EU Member States, 2020–2022 (%)
Figure 48: Households had more difficulty making ends meet in 2022 than in 2021 (shares of people in households reporting difficulty making ends meet, by Member State and income decile, %)
Figure 49: Difficulty keeping homes warm grew in 2022 (shares of people in households unable to keep the home adequately warm, by Member State and income decile, %)
Figure 50: Higher energy prices hit the most vulnerable groups hardest (shares of people in households unable to heat their home properly, EU27, 2021 and 2022, %)
Figure A1: Upward wage convergence between EU Member States (real wages in PPP-adjusted euro in 2007 and change over 2007–2022)
Figure A2: Changes in real income levels by income decile, by subperiod and EU Member State, 2007–2022 (%)
Figure A3: Changes in real wage levels by income decile, by subperiod and EU Member State, 2007–2022 (%)
Figure A4: Changes in the shares of unemployed people, by income decile, subperiod and EU Member State, 2008–2021 (percentage points)
Figure A5: Taxes (upper panel) and most social benefits (middle panel) are progressive, except pensions and sickness benefits (bottom panel) (share of benefits and taxes by income decile, EU Member States’ yearly average over 2007–2022, %)
Figure A6: Benefit systems are progressive across most Member States when pensions are excluded (shares of benefits (excluding pensions) by income decile, yearly average over 2007–2022, %)
Figure A7: Tax and benefit systems were more progressive in 2007 (shares of taxes (upper panel) and benefits (lower panel), by EU Member State and income decile, 2007, %)
Figure A8: Middle-class squeezes are more common in economic downturns (changes in size of middle class over subperiods, EU Member States, 2007–2022, percentage points)
Figure A9: Changes in real income levels by income class over subperiods, EU Member States, 2007–2022 (%)
Figure A10: It is much more difficult for households at the bottom of the income distribution to make ends meet (shares of people in households with difficulty making ends meet, by income decile, EU Member States, 2022)
Figure A11: Material deprivation advances in 2022 (shares of people experiencing material deprivation, by Member State (upper panel) and income decile (lower panel), %)
Figure A12: Shares of people living in materially deprived households, by EU Member State and income decile, 2022 (%)
Figure A13: People in the lowest-earning households are disproportionately affected by soaring energy prices (shares of people in households not able to keep their home adequately warm, by EU Member State and income decile, 2022, %)

Number of pages: 120

Reference nº: EF23034

ISBN: 978-92-897-2411-1

Catalogue nº: TJ-05-24-547-EN-N

DOI: 10.2806/477653

Permalink: eurofound.link/ef23034

Cite this publication
Eurofound (2024), Developments in income inequality and the middle class in the EU, Publications Office of the European Union, Luxembourg.