Declinarea răspunderii: Aceste informaţii sunt difuzate ca un serviciu către public, însă nu au fost redactate de Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă. Responsabilitatea pentru conţinut aparţine autorului (autorilor).
Ca urmare a designului organizaţional anunţat la întâlnirea din Luxemburg a Comitetului european de întreprindere, din luna iulie 2012, combinatul siderurgic de la Galaţi a deschis o nouă schemă de plecări voluntare, invocând nevoia de menţinere a competitivităţii, îmbunătăţire a productivităţii şi reducere a costurilor. Decizia a împărţit salariaţii în două: sindicatele şi o parte din angajaţi declară că noua iniţiativă nu este bună, iar alţii situaţi în preajma vârstei de pensionare, aşteptau noua schemă, pentru a beneficia de pachetul compensatoriu oferit de angajator.
Scurt istoric al disponibilizărilor voluntare
Platforma siderurgică de la Galaţi (cunoscută până în 1989 ca Sidex Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic din sud-estul Europei) a fost preluată de către predecesorul lui ArcelorMittal, în anul 2001, când pe acest site erau activi 27.597 salariaţi.
Potrivit contractului de privatizare, semnat cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), în vara anului 2001, concedierile colective erau interzise, cumpărătorul angajându-se că va menţine toate cele aproximativ 27.000 locuri de muncă timp de cinci ani.
Cu toate acestea, în perioada următorilor cinci ani (2002-2006), au părăsit combinatul prin scheme de plecări voluntare circa 10.000 salariaţi, respectându-se obligaţia nerecurgerii la disponibilizări colective.
Şi după aceşti primi cinci ani, angajatorul a ales să stimuleze salariaţii să părăsească singuri combinatul, prin acordarea de plăţi compensatorii mai mari decât cele înscrise în lege în cazul disponibilizărilor colective.
În intervalul 2006-2011, au fost promovate scheme succesive de plecări voluntare, prin care încă 7.000 de salariaţi au renunţat la locurile de muncă.
S-a ajuns astfel, ca la începutul anului 2012, conform datelor oficiale de bilanţ de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), ArcelorMittal să angajeze la Galaţi circa 8.755 salariaţi, comparativ cu cei 27.597 existenţi la începutul anului 2002.
Noua schemă de plecări voluntare
Motivaţia angajatorului
În urma întrunirii din Luxemburg a Comitetului european de întreprindere în luna iulie 2012, luând în considerare contextul economic dificil din Europa, ArcelorMittal recunoaşte că este vital să îmbunătăţească şi să asigure competitivitatea afacerilor pe toate nivelele.
În acest scop, s-a dispus o analiză detaliată a schemelor de personal pentru viitoarele principii de 'design organizaţional', termen care defineşte restructurarea şi redimensionarea personalului, anunţându-se totodată că 'reprezentanţii angajaţilor vor fi informaţi în timp util cu privire la evoluţia acestei analize'.
Conducerea companiei a explicat că proiectul de planificare a forţei de muncă va stabili nevoile reale de personal pentru toate sectoarele de activitate, fapt impus de condiţiile grele de piaţă.
Conţinutul schemei
Prin actuala ofertă de plăţi compensatorii, angajatorul a propus acordarea unui număr de 6-21 salarii medii lunare în funcţie de vechimea în companie, respectiv:
- şase salarii pentru o vechime de până la cinci ani;
- şapte salarii pentru o vechime de 5-10 ani;
- nouă salarii pentru cei care au lucrat 10-15 ani;
- 12 salarii pentru lucrătorii cu o vechime de 15-20 ani;
- 16 salarii pentru cei care au activat 20-25 ani;
- 18 salarii pentru cei cu o vechime de 25-30 ani;
- până la 21 salarii pentru cei cu o vechime de peste 30 ani.
La acestea se adaugă o sumă fixă de RON 15.000 (echivalent cu aproximativ EUR 3.300) pentru cei cu o vechime de până la cinci ani şi de RON 25-30.000 (echivalent cu circa EUR 5.500 – 6.700) pentru cei cu vechime de peste 10 ani.
Baza de calcul pentru suma fixă o reprezintă costul salarial pentru fiecare angajat în parte.
Înscrierea pe lista de plecări voluntare este programată pentru lunile august şi septembrie, urmând ca plecările efective să se încheie la sfârşitul lunii octombrie.
Schema se va aplica pentru circa 1.200 lucrători, care vor fi selectaţi potrivit unor criterii (costul salarial individual, meseria, locul de muncă, etc.) dintre cei cooptaţi în Departamentul Structural & Skill Pool (departament în care într-o primă etapă sunt transferaţi cei care au depus cereri pentru înscrierea pe lista de plecări voluntare).
Păreri ale sindicatelor şi ale salariaţilor
Încă din luna mai 2012, la o întâlnire a Comisiei de dialog social de la Prefectura judeţului Galaţi, liderii a două organizaţii, Sindicatul Siderurgistul şi Sindicatul Solidaritatea, şi-au exprimat preocuparea pentru menţinerea locurilor de muncă 'În ultimii 20 ani s-au pierdut 20.000 locuri de muncă...Dacă se va agrava situaţia şi se va decide retragerea afacerii din România, noi cerem naţionalizarea acestui obiectiv pentru salvarea celor 8.000 de oameni care mai lucrează în combinat. Şi nu sunt doar 8.000 de angajaţi ci şi familiile lor şi până la urmă este vorba de soarta unui întreg oraş', a declarat liderul Sindicatului Siderurgistul, Vasile Crişan, pentru ziarul local Viaţa liberă Galaţi.
Cererea de naţionalizare a combinatului a fost susţinută şi de Gheorghe Tiber, lider al Sindicatului Solidaritatea, care a solicitat de la AVAS şi de la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) să-i pună la dispoziţie o copie a contractului de privatizare pentru a afla ce obligaţii îi revin angajatorului în privinţa menţinerii active a afacerii.
Invocând confidenţialitatea contractului, AVAS nu a răspuns solicitării sindicatelor.
După anunţarea de către management a noii scheme, sindicaliştii au cerut companiei încetarea imediat a proiectului, declarându-se nemulţumiţi că nu au fost consultaţi într-o chestiune atât de importantă cum sunt locurile de muncă.
Contactat de Institutul de Economie Naţională (IEN), preşedintele Gheorghe Tiber a declarat că este preocupat de menţinerea locurilor de muncă şi a activităţii combinatului, afirmând că :'Statul român nu trebuia să ia mâna de pe această găină care făcea ouă de aur' şi că în continuare sunt necesare eforturi pentru conservarea capacităţilor de producţie care au mai rămas pe platformă.
Deşi pentru majoritatea salariaţilor conservarea locurilor de muncă este esenţială, sunt însă destui angajaţi, în special cei aflaţi în apropierea vârstei de pensionare, care aşteptau cu interes promovarea unei scheme de plecări voluntare.
Comentarii
ArcelorMittal deţine în România patru site-uri (Galaţi, Hunedoara, Roman şi Iaşi), recurgând în toate cazurile, pe parcursul anilor post-privatizare la scheme incitante de plecări voluntare şi evitând disponibilizările colective, în scopul conservării imaginii companiei.
Dacă imediat după achiziţia acestor site-uri plăţile compensatorii au fost co-finanţate de guvern, ulterior, costurile au fost suportate exclusiv de către angajator.
Şi datorită crizei, nivelul actual la plăţilor compensatorii propuse este mai redus, atât prin diminuarea numărului de salarii acordate cât şi ca urmare a micşorării câştigului salarial prin tăierea unor sporuri, prime, bonusuri, etc.
Constantin Ciutacu, Institutul de Economie Naţională, Academia Română