Metodologia sondajelor Eurofound

Scopul activităţii Eurofound de desfăşurare a sondajelor este de a  furniza informaţii de calitate privind calitatea vieţii şi condiţiile de muncă din Europa. Pentru a îndeplini acest obiectiv, fiecare sondaj se adresează unei  populaţii diferite pentru a obţine informaţii specifice.

Sondajul european privind condiţiile de muncă adresează întrebări  lucrătorilor pentru a obţine o mai bună cunoaştere a calităţii muncii şi angajării. Sondajul european în rândul întreprinderilor se adresează cadrelor de conducere şi reprezentanţilor angajaţilor din întreprinderi pentru a culege informaţii despre practicile de la locul de muncă. Sondajul european privind calitatea vieţii intervievează cetăţenii europeni pentru a obţine o imagine a condiţiilor de trai şi a percepţiilor legate de calitatea vieţii.

În pofida acestor diferenţe legate de populaţia ţintă, Eurofound îşi propune să armonizeze metodologia sondajelor ori de câte ori este posibil pentru ca învăţămintele acumulate în cadrul unui sondaj să fie aplicate în celelalte sondaje.

Ca în cazul tuturor proiectelor de cercetare, atât părţile interesate ale Eurofound, cât şi experţi din domeniul respectiv sunt implicaţi în dezvoltarea, punerea în aplicare şi evaluarea fiecărui val al fiecărui sondaj, asigurând relevanţa acestuia pentru factorii de decizie şi partenerii sociali de la nivel european şi naţional.

Prin implicarea experţilor în dezvoltarea chestionarelor, precum şi prin implicarea experţilor noştri de la nivel naţional în procesul de traducere, Eurofound urmăreşte să se asigure că toate întrebările sondajelor surprind fenomenele din lumea reală pe care au rolul să le surprindă (validitate).

Prin selectarea atentă a eşantioanelor reprezentative, alegerea celui mai adecvat mod de administrare a chestionarelor utilizând tehnologie de ultimă generaţie, recrutarea de intervievatori cu experienţă şi asigurarea de formare exhaustivă pentru intervievare şi codificare, precum şi prin verificarea amănunţită a datelor culese, ponderare sofisticată şi analiză adecvată, Eurofound urmăreşte să asigure consecvenţa măsurătorilor sondajului (fiabilitate).

Angajamentul Eurofound de a produce informaţii de calitate este demonstrat în continuare în strategia sa de asigurare a calităţii cu privire la sondaje.

Eşantionare

Indiferent dacă populaţia ţintă a unui sondaj constă în cetăţeni, lucrători sau organizaţii europene, nu este fezabilă culegerea de informaţii de la toţi membrii populaţiei respective. Este ales un  eşantion de respondenţi care să fie cât mai reprezentativ pentru populaţia totală.

Eurofound îşi propune să utilizeze cadre de eşantionare de calitate cât mai bună. În fiecare ţară, încearcă să găsească un registru care să cuprindă cel puţin 95% din populaţia ţintă. Pentru ECS, aceste registre conţin de preferinţă informaţii de contact ale instituţiilor şi ale întreprinderilor. Pentru EWCS şi EQLS, registrele conţin, de obicei, informaţii despre adresele gospodăriilor şi, uneori, ale persoanelor fizice. În EWCS şi EQLS, dacă nu este disponibil un astfel de registru, o listă de posibili respondenţi este generată printr aşa-numita procedură a ‘căii aleatorii’.

Eurofound urmăreşte să extragă eşantioane  suficient de mari  pentru a oferi rezultate valabile privind nivelul ţărilor individuale şi care să  reflecte distribuţia populaţiei europene suficient de bine  pentru a  permite generalizări la nivelul Europei în ansamblu. Primul obiectiv presupune ca mărimea eşantionului la nivel de ţară să fie de cel puţin 1000 de respondenţi, reducând marja de eroare  la un nivel acceptabil. Al doilea obiectiv constituie motivul pentru  selectarea de eşantioane mai mari în ţările mai mari,  aşa cum se întâmplă  în cele mai recente sondaje EWCS şi EQLS.

Codificare

Uneori, este necesar să se adreseze întrebări deschise, respectiv, întrebări la care  nu se poate răspunde direct printr-un set predeterminat de răspunsuri. Acesta poate fi cazul sectorului, de exemplu. Intervievatorul va nota mai întâi răspunsul dat în toate detaliile şi apoi îl va încadra în categoria adecvată din clasificarea statistică a activităţilor economice la nivel european (NACE).

Codificarea va trebui, de obicei, aplicată întrebărilor deschise referitoare la venit, nivelul educaţional al respondenţilor (prin intermediul ISCED), precum şi la regiunea în care locuiesc (prin intermediul NUTS).

Ponderare

Imediat după încheierea fazei privind activitatea de teren, seturile de date trebuie ponderate pentru a compensa diferitele cauze posibile ale dezechilibrului din eşantion. De exemplu, faptul că diferite persoane au o probabilitate diferită de a fi selectate pentru sondaj trebuie luat în considerare din punct de vedere statistic. Cu cât este mai mare unitatea (gospodărie/întreprindere) în care locuiesc sau lucrează persoanele, cu atât sunt mai mici şansele de a fi intervievate. De asemenea, variaţiile din nivelul disponibilităţii de a participa la un sondaj pot duce la subreprezentarea anumitor categorii de respondenţi. Diferenţele de mărime a forţei de muncă dintre ţări nu se reflectă (pe deplin) în mărimea eşantionului din fiecare ţară, aşadar, se utilizează ponderarea pentru a asigura că ţările mai mari au o pondere mai însemnată în rezultate la nivelul UE.

Sondajul european privind forţa de muncă (LFS) este utilizat frecvent ca sursă de date de referinţă pentru a determina în ce măsură datele sunt reprezentative pentru populaţie.

Metodologia este adaptată la cerinţele specifice ale fiecărui sondaj - mai multe informaţii sunt disponibile pe paginile sondajelor individuale.