Relațiile de muncă și dialogul social

Principalele mesaje de politică

Principalele constatări ale cercetării întreprinse de Eurofound constituie date de intrare pe baza cărora factorii de decizie pot aborda unele dintre principalele probleme din acest domeniu.

• Prin negociere colectivă, partenerii sociali joacă un rol fundamental în asigurarea unui tratament echitabil pentru lucrătorii europeni și a unui cadru stabil și previzibil pentru angajatori.
• Negocierea colectivă eficace asigură o concurență între întreprinderi axată mai degrabă pe creșterea eficienței decât pe exploatarea forței de muncă prin norme comune privind remunerația și condițiile de muncă.
• Sistemele de relații de muncă sunt supuse unor amenințări din ce în ce mai mari, din cauza schimbărilor care au loc în societate, pe piețele muncii și în organizarea muncii. Această situație a generat dificultăți în ceea ce privește capacitatea principalilor actori de la nivelul sistemelor de relații de muncă din statele membre.
• În ceea ce privește salariul, rezultatele arată că șapte din zece lucrători cu salarii minime din UE raportează cel puțin o dificultate în satisfacerea necesităților, comparativ cu mai puțin de cinci din zece în rândul celorlalți lucrători; aceste cifre variază însă mult de la un stat la altul. În contextul pandemiei, salariile minime pot juca un rol în combinația de măsuri care vizează stabilizarea veniturilor - și, prin urmare, cererea - și pot contracara o spirală descendentă, în direcția recesiunii sau depresiei.
• Pentru a fi eficace, dialogul social european trebuie să se bazeze pe legături solide cu nivelul național, astfel încât agenda UE să rămână relevantă și acordurile autonome ale Uniunii să fie puse în aplicare în mod semnificativ la nivel național.
• Deși dialogul social european a generat mai multe inițiative comune, s-au încheiat puține acorduri. În unele sectoare s-a exprimat preocuparea că solicitările partenerilor sociali de a se pune în aplicare acordurile prin intermediul legislației UE au fost respinse și că sunt necesare legături mai bune între nivelul UE și cel național.
• Tendința de scădere a densității organizațiilor sindicale reprezintă un motiv de îngrijorare în multe state membre. Mai puțin de unul din trei (29 %) medii profesionale (cu cel puțin 10 lucrători) din UE dispun de o formă de reprezentare a angajaților. Cerințele legislative reprezintă un factor esențial pentru prezența reprezentării.
• Negocierea colectivă rămâne în centrul sistemelor de relații de muncă din UE. Factorii de decizie ar trebui să se folosească de oportunitatea creată de criza provocată de pandemia de COVID-19 pentru a introduce noi inițiative de promovare, consolidare și susținere a negocierii colective.
• Pe lângă eforturile partenerilor sociali, este nevoie de finanțare publică și de sprijinul autorităților publice pentru ca dialogul social să fie eficace și relațiile de muncă să funcționeze bine. Factorii de decizie ar trebui să exploreze noi forme de transfer de cunoștințe, de alocare de resurse și de implicare a partenerilor sociali la nivel european și național.
• Asigurarea și promovarea unor relații de muncă echitabile, funcționale și echilibrate sunt esențiale pentru asigurarea unei creșteri incluzive și durabile și a progresului social în UE. În urma pandemiei de COVID-19, aceste aspecte vor reprezenta și un mod important pentru factorii de decizie de a integra dimensiunile sociale și economice ale UE, astfel cum prevede Pilonul european al drepturilor sociale.

During 2021–2024, Eurofound will provide important insights into the challenges and prospects in the area of industrial relations and social dialogue in the EU. With a long-established expertise in this field, Eurofound explores the main developments affecting the actors, processes and key outcomes of industrial relations. It compares national systems of industrial relations, including national social dialogue and collective bargaining. Building on its EU PolicyWatch database created in 2020, Eurofound will monitor policy initiatives by governments, social partners and other actors to cushion the social and economic fallouts of the crisis, as well as to assist in the recovery efforts. Its regular reporting on pay setting, minimum wage and working time developments, as well as working life outcomes, will be ongoing.

Eurofound’s expertise supports the capacity-building of the social partners to achieve effective social dialogue, and the Agency promotes the development of the European social dialogue by looking at the representativeness of social partner organisations in different sectors to assess their eligibility to participate in social dialogue committees.

Eurofound’s research aims to assist the European institutions, national public authorities and social partners at various levels to address the challenges facing the EU and at national level in the areas of policy formation, social dialogue, collective bargaining and the regulation of employment relations.

The Agency’s work programme is aligned with the European Commission’s political guidelines over the next four years, directly feeding into a number of key policy areas aimed at creating a strong social Europe. In particular, Eurofound will support the policy initiatives under the European Pillar of Social Rights linked to social dialogue and the involvement of workers, particularly in the aftermath of the COVID-19 pandemic. Specific findings will be available to inform the European policy debate on minimum wages and pay transparency, as well as on working time. In consultation with the European Commission, Eurofound will continue its focused work on European social dialogue through its series of representativeness studies in selected sectors.

• European Commission: Priorities 2019–2024: An economy that works for people
• European Commission: Priorities 2019–2024: A new push for European democracy

In 2024, Eurofound continues its national monitoring of trends and developments in industrial relations, social dialogue, collective bargaining and working life regulations and outcomes. 

To support European social dialogue, in 2024 the Agency plans to publish studies on the representativeness of social partner organisations in six sectors: construction, extractive industries, chemical sector, road transport including urban public transport, postal and courier services, and graphical industries. In addition, studies are ongoing on the following sectors: agriculture, temporary agency work, ports, maritime transport, tanning and leather, footwear, sugar, inland waterway transport, central government administration, railways and commerce. Eurofound continues its work on initiatives to support capacity building for effective social dialogue. In 2024, the Agency launches a new phase of Tripartite Exchange Seminars in collaboration with the European Training Foundation, Cedefop and the European Environment Agency.

Eurofound carries out its annual exercise of examining the involvement of national social partners in policymaking, in the context of the European Semester process and the Recovery and Resilience Facility, which in 2024 includes findings on the role of tripartite discussions held in Economic and Social Councils in Member States having such bodies. The contribution made by sectoral social partners to the implementation of reforms and investments included in the Recovery and Resilience Plans is also analysed, looking at policy processes that link European and national policy agendas. 

Eurofound’s EU PolicyWatch database continues to capture relevant policy initiatives by governments, social partners and other actors, including those taken to mitigate the socioeconomic consequences of the war in Ukraine, as well as those related to the twin transition.

Work on outcomes in collective bargaining agreements beyond the topic of pay concludes in 2024 and the results and dataset are planned for 2025. Research also concludes on how larger increases in statutory minimum wages affect collective bargaining and collectively agreed wages for low-paid groups. 

Eurofound collaborates with the European Institute for Gender Equality in 2024 to investigate further experiences with the implementation of gender pay transparency measures, with a focus also on those Member States that have recently introduced new legislation, and how the ‘work of equal value principle’ is defined and implemented.

The annual reviews on minimum wages and on working time in the EU continue in 2024. The working life country profiles are also being updated. The ongoing monitoring of industrial relations systems includes regular updates to the European Industrial Relations Dictionary.

• Resource: EU PolicyWatch
• Pilot: Minimum wages pilot project
• Resource: European Industrial Relations Dictionary